Jane Orvis - Geamul

De cand Rita a fost ucisa brutal, Carter sta asezat la fereastra. Nu se uita la televizor, nu citeste, nu scrie la nimeni. Viata lui e ceea ce vede printre perdele. Lui nu-i pasa cine ii aduce mancare sau ii plateste facturile. El nu iese din camera. Viata lui consta in sportivii care alearga prin fata sa, schimbarea anotimpurilor, masinile, fantoma lui Rita.
Carter nu intelege ca in celula sa nu exista geamuri.

Cat tupeu :))

Eram in campus, ma duceam la Class, sa-mi iau ceva de haleala.

In fata mea, un tip. Da el comanda si se duce la fereastra la care trebuie sa plateasca. Langa el, un tigan la vreo 8 ani, care lingea un covrig cu ceva galben pe el, nu am stat sa analizez.

Tiganu: da si mie un baaaaan (cu accentu ala de tigan si cu o voce foarte plictisita, de-ti era scarba sa il auzi, dapai sa ii si dai bani.
Tipu: ba baiatule, ti-am dat bani mai devreme, esti asa nesimtit sa-mi ceri inca o data?!
Tiganu nu a zis nimic.

Pleaca tipul si ajung eu sa platesc. Tiganu, langa mine, la fel "da si mie un baaaan", cu accentu sclifosit. Imi da tipa respectiva haleala si dau sa plec, dar nu inainte de a-i da o "lectie" de viata tiganului.

Eu: daca ai fi cerut frumos, poate ti-as fi dat un ban
Fata i se lumineaza deodata, si baga:
Tiganu: te rog frumos sa imi dai si mie un ban!

Raman masca :)), dau sa plec, vine dupa mine :))...

Eu: pleaca ma de-aici, ca nu-ti dau nimic, nu stii sa te porti.

Ma mai urmareste el vreo 3-4 metri, se opreste si imi zice:

Nenea', data viitoare o sa cer frumos!

Ionel

Ionel, era un tip simpatic, dezinhibat el asa, cu chef de glume cam toata ziua. Dar el avea o problema, poate una majora.

Era incapabil de emotii puternice ... asta era problema lui de mult timp, inca de cand un suflet rau i-a rupt lumea in bucatele. A incercat, mult timp, sa rezolve problema emotiilor lui, dar nu a reusit.

Uneori se simtea bine in pielea lui, se distra foarte bine, fara resentimente, atunci cand era cazul. Nu simtea nevoia sa ... mai sune dupa. Si nimeni nu i-a zis vreodata nimic.

A incercat la un moment dat sa-si ceara iertare de la toate ... pasiunile lui, pentru ca le-a parasit fara un "La revedere!". Probabil era nevoia de atentie, atentie pe care nu o mai primise de ceva timp... sau poate era teama ca toate se vor intoarce la un moment dat, ca un bumerang, si sa-l loveasca in c .../// ap.

O alta problema de-a lui Ionel, erau nervii. Avea un temperament ... ciudat as putea spune, un pic coleric, un pic sangvinic, un pic din toate. Avea multe vise, unele si le-a indeplinit, unele mai aveau mult pana la indeplinire.

Nu era singur, era singuratic. Incerca sa se descurce pe cat posibil cu propriile forte, orgoliul il indemna sa faca asta. De putine ori ceda si cerea ajutorul.

Emotiile, ce-i drept, erau putine, dar erau. Si stiu sigur, ca atunci cand era cazul, le folosea la maxim. Problema era ca uneori nu era de ajuns sa faca asta, cei din jur nu erau prea receptivi cu situatia lui si asta il facea sa se inchida uneori.

Personal, am incercat sa-l ajut, dar nu am reusit, mi-am dat seama ca era de mult timp o cauza pierduta. Ma bucur totusi ca se simte bine in pielea lui si sper sa reuseasca in viata.

Sa ai noroc, Ionele!